vineri, 26 iunie 2015

ARTICOL





MELEAGURI ARGEȘENE





2014













MELEAGURI ARGESENE
Prof.inv.primar prescolar
Trăistaru Maria
Liceul Tehnologic Petre Ionescu Muscel
Loc. Domnesti
 Jud.Argeş
Contents














Domnești este o comună în județul Argeș, România. Localitatea este traversată de DN73C la jumătatea drumului între Curtea de Argeș și Câmpulung. Atestată documentar în 1523 și până de curând a fost referită ca cea mai frumoasa așezare de pe Râul Doamnei. Comuna Domnești dispune de un hotel și de 2 moteluri, deține un stadion de fotbal, secție de poliție, spital și dispensar, farmacii, 2 biserici mari, 2 grădinițe, o școală generală, un mic liceu (cu profilele: fizică-matematică,matematica-informatica, chimie-biologie și uman), un internat, o centrală telefonică automată, o Casă de cultură, bibliotecă, acces la satelit (televiziune prin cablu), discoteci și baruri. Atestată documentar în anul 1523, numele comunei argeşene Domneşti provine din istoria Ţării Româneşti. Soţia lui Basarab I, Marghita sau Doamna Clara, soţia urmaşului său, Alexandru Nicolae Basarab, au făcut des drumul între Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel. Drumul era prin Domneşti, la egală distanţă  de cele două cetăţi de scaun. Aici, domnitorii şi familiile lor  poposeau şi se odihneau în “casele domneşti”, un fel de hanuri ale timpului. De la acele locuri de popas se presupune că ar fi venit numele comunei Domneşti.
Casa de cultură, ridicată cu sudoarea locuitorilor comunei în perioada 1974 – 1979, în fruntea cărora s-au aflat primarul Gheorghe Vasile şi viceprimarul Ion C. Hiru, după această piatră de hotar, anul 1989, a fost lăsată în paragina neglijenţei tranziţiei: a fost transformată în disco-bar, s-au devastat grupurile sanitare, s-a distrus încălzirea centrală cu care a fost dotată la inaugurare; clădirea în care altădată exista un deosebit muzeu ce prezenta vizitatorilor portul, ocupaţiile şi îndeletnicirile domnişanilor a intrat în degradare totală; grave atentate la zestrea cultural-muzeistică a comunei, compusă din peste 100 icoane pe lemn şi alte obiecte de cult, expoziţie de artă plastică contemporană închise în magazii peste care s-a aşezat praful indiferenţei capitalismului sălbatic; formaţiile cultural-artistice ale Casei de cultură, atât de variate, au devenit amintiri.S-au întrerupt lucrările de restaurare a bisericii de la 1828, precum şi a porţilor, declarate monument istoric de către marele cărturar Nicolae Iorga în 1936. Au dispărut icoane şi cărţi de valoare din fondul de aur al comunei, cum ar fi Biblia de la Bucureşti – 1688..Din aceste multiple cauze este imperios necesară constituirea unei Fundaţii culturale care să poarte numele ctitorului Domneştiului modern, prof.univ.dr.Petre Ionescu-Muscel, laureat al Universităţii din Roma, având ca obiectiv principal reconsiderarea valorilor culturale ale acestei localităţi muscelene de mare interes istoric şi turistic, aşezată, nu întâmplător, pe moşia Basarabilor, la umbra livezilor de meri şi pruni, la jumătatea distanţei dintre cele două foste capitale ale Ţării Româneşti, Câmpulung şi Curtea de la Argeş.Aici, la Domneştii Muscelului ori Argeşului, unde apa legendarului rău al Doamnei Clara scăldă cu unda-i binecuvântată prispa caselor domneşti, unde-şi odihnea Negru Vodă oasele ostenite de luptă sau de treburile ţării, aici, unde străbate miroul îmbietor al florilor de măr domnesc, aici, unde încă mai simţim dulceaţa busuiocului din ia mamei sau a bunicii, aici, unde mai persistă mirosul de cremene şi amnar adăpostit cu grijă în chimirul lat din piele al moşilor şi strămoşilor, aici, unde sânul fetelor alergând desculţe prin imperiile de iarbă, roşesc sub pârguitul rod al pântecului, aici, pe altarul viu al silabei primilor învăţători Bucur şi Nicolae Domnescu, al duhovnicului Pavel, al înţelepţilor învăţăcei Moise Moisescu, Nicolae Hănescu, Lauca Paul, Ion Stăncioiu, aici, unde în 1904 poposea marele Spiru Haret spre a sfinţi sacra cetate a culturii şi educaţiei domneştene – şcoala, aici, întru ridicarea neamului domnesc va fiinţa Fundaţia „Petre Ionescu-Muscel”.

Biblioteca publică Luca Paul din incinta Casei de Cultură Domnesti este cea mai veche din mediul rural muntenesc, are deja 130 de ani si a fost înfiintată de o personalitate marcantă a vremii învătătorul domnisan Luca Paul, prieten al marelui cărturar Spiru Haret, ce va inaugura în 1904 Scoala din Domnesti. Pe timpul acela era Inspector General al Băncilor Populare din România. La ora actuală, această bibliotecă are peste 17.000 de volume, unele provin din donatii, iar 55 de titluri reprezentând carte rară, cu o vechime de peste 300 de ani. Această zestre culturală a Domnestiului este folosită cu drag de foarte multi tineri si vârstnici, fiindcă e bine stiut de când lumea: cartea este prietenul care nu te vinde, cu ea poti să tăinuiesti, să călătoresti în lumi si spatii neatinse de picior omenesc, iar doctoria mintii si sufletului o găsesti păstrată cu sfintenie în filele ei, care te asteaptă cu dragoste s-o deschizi si să-ti lumineze orizontul cultura După renovarea Casei de Cultură vom avea mult mai multi cititori, care se vor bucura de conditii exceelnte în sălile de lectură. Iar despre cititorii care calcă pragul bibliotecii noastre pot să afirm că-mi este dat să văd în fiecare zi, de la cei mai mici prichindeii care au descoperit frrumusetea tainică a literelor păstrate în filele cărtii, până la respectabilii nostri bătrâni, legendă vie a unor ani ce le-au îcăruntit tâmplele... care mai vin la fântâna dorului să-si potolească setea de cultură.În Casa de cultură îşi au existenţa:
1.       Fundaţia „Petre Ionescu-Muşcel” ce desfăşoară activităţi de promovare şi conservare a valorilor tradiţionale istorice şi culturale ale satului;
2.       Un micromuzeu de etnografie şi folclor;
3.      Expoziţie permanentă de artă feudală religioasă, artă plastică contemporană, metaloplastie şi medalistică;
4.      Redacţia revistei de cultură „Pietrele Doamnei”, editată de Fundaţia „Petre Ionescu-Muşcel”
5.      Biblioteca „Gheorghe Tomozei” (conţine cărţi din bibliotecapersonală a poetului şi obiecte

6.      Imagini din cadrul muzeului









În Domneștii de Sus se păstrează o frumoasă biserică de zid din 1828, monument istoric, agresată și ascunsă de noua biserică ortodoxă.
.
Monumentul Eroilor din Domneștii de Sus
Monumentul eroilor aflat în centrul comunei (operă a sculptorului Gh. Pantazin, 1937);




Scoala domnisană a fost o pepinieră de personalităti în toate domeniile. Iată că seva acestui pământ basarab, plin de sângele posadelor ori de tropotul cailor domnesti ce treceau de la Câmpulung înspre Curtea de la Arges, a dat arbori de nădejde ce au rodit încet si frumos în toate veacurile. Amintim: Popa Nită primul întemeietor de scoală în Domnesti, Luca Paul Inspector general al Băncilor Populare din România, prof.univ.dr.Petre Ionescu-Muscel prefectul judetului Muscel în perioada interbelică, prof.univ.dr.ing. Iosif Ionescu-Muscel pionier al industriei textile românesti, Ion Susală artist plastic, prof.univ.dr. general de brigadă Gheorghe Toma, prof.univ.dr. Gheorghe Mencinicopschi director general al Institutului National de Chimie Alimentară, col.dr.ing. Nelu Gegiu, ing.dr. Corneliu Hianu, prof.dr.ing. Florin Tecău vicepresedinte al C.J. Arges, col.dr. Ion Donoiu scriitor si numismat. Sunt doar câtiva dintre cei multi
Bustul compozitorului și dirijorului Alfons Popescu
Dirijorul Alfons Popescu s-a născut la 6 octombrie 1912, în Tânganu – Stoieneşti Ilfov, în casa unui teolog cu puţine posibilităţi materiale, de aici şi copilăria cu mai puţine bucurii. La şase ani cânta prohodul în biserica tatălui său, om cinstit, cu multă demnitate. Clasele primare le face în satul său natal. Profesor doctor Constantin A. Teodorescu, văzând în micuţul Alfons un talent, sfătuieşte părinţii ca din clasa a patra primară să-l înscrie la liceul din Grădiştea, ceea ce s-a şi întâmplat, finalizând cursurile liceale în Bucureşti, unde va demonstra că este un incontestabil talent. cursurile liceale în Bucureşti, unde va demonstra că este un incontestabil talent.
 Bustul lui Petre Ionescu Muscel
Există la Domnesti, încă din 1936, o piată regională înfiintată de Petre Ionescu-Muscel, unde traditiile comerciale se perpetuează din generatie în generatie. Poti găsi, duminica, aici, de toate pentu orice buzunar, inclusiv acel spirit de istorie. Si dacă piata sau târgul săptămânal, cum îi zic localnicii, e la marginea Râului Doamnei, asta înseamnă că lucrurile s-au păstrat ca la început, pentru a nu stirbi cu nimic sufletul si amintirea înaintasilor.
Bustul lui Luca Paul
Luca Paul - Inspector general al Băncilor Populare din România
Componența etnică a comunei Domnești

                    




  La 1 septembrie 1961 a luat fiinţă Liceul Teoretic din Domneşti. Ca director, Elisei Avram se va ocupa de asigurarea bazei materiale a noii unităţi de învăţământ. Prin urmare, va lua cele 3 săli de clasă de la fosta şcoală de fete din centru, dându-le liceului pentru anul I (clasa a VIII-a). Va lua legătură cu Petre Preda şi Elisabeta Gh. Ardei - proprietarii a două imobile din centrul comunei - cu care va încheia contracte de închiriere pe 5 ani.Localul lui Petre Preda va fi transformat în internat pentru fete, iar cel al Elisabetei Ardei, în internat pentru băieţi (la etaj).Parterul va fi destinat cantinei şi magaziei pentru alimente.
        În 1963 a început construcţia actualului local al liceului. La stabilirea locului unde să fie amplasat liceul, au fost discuţii contradictorii: unii susţineau să se facă în centrul comunei, pe terenul unde au fost casele lui Luca Paul, alţii pledau pentru locul unde s-a construit ulterior ocolul silvic, iar cei mai mulţi au susţinut ca noua clădire a liceului să se construiască pe terenul actual, pe care era hotărât încă din 1941 să se construiască un grup şcolar care să cuprindă toate şcolile din comună şi o şcoală de agricultură, aşa cum prevedea testamentul proprietarului moşiei Domneşti, Iancu Negulici. El a lăsat toată moşia, 26 ha, Casei Şcoalelor. Pentru construcţia acestui grup şcolar s-a dat decizia ministerială nr.61075 din 1942 şi dacă n-ar fi venit războiul, s-ar fi construit. . La 1 septembrie 1961 a luat fiinţă Liceul Teoretic din
Domneşti.
Bibliografie
·         Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000




marți, 5 iunie 2012



"Un profesor bun nu poate sa se bazeze doar pe vocatie. El trebuie sa deprinda tehnologia predarii, sa invete sa-si cunoasca elevii si sa se cunoasca pe sine''

duminică, 3 iunie 2012


Edgar Faur susţine că “ educaţia copiilor de vârstă preşcolară este un preambul al oricărei politici educative şi culturale. În lumina psihologiei moderne, spune el, ca şi a simplei observaţii, importanţa primei copilării în dezvoltarea ulterioară a aptitudinilor şi a personalităţii apare deosebit de limpede” .

sâmbătă, 2 iunie 2012

EDUCATIA INCEPE DE LA GRADINITA



Jean Piaget arată că “ învăţământul preşcolar oferă posibilitatea de a realiza perspectivă a învăţământului ştiinţific care constă în exercitarea simţului de observaţie, inegal dezvoltat şi încă subiectiv la această vârstă” .

Edgar Faur susţine că “ educaţia copiilor de vârstă preşcolară este un preambul al oricărei politici educative şi culturale. În lumina psihologiei moderne, spune el, ca şi a simplei observaţii, importanţa primei copilării în dezvoltarea ulterioară a aptitudinilor şi a personalităţii apare deosebit de limpede” .
Obiectivele principale ale învăţământului preşcolar vizează, cu precădere, aspectele formative, punându-se accent pe dezvoltarea proceselor intelectuale, pe formarea capacităţilor de cunoaştere şi de exprimare, pe formarea unor deprinderi elementare de muncă şi de comportare civilizată.
În concluzie, fenomenul integrării copilului în activitatea şcolară este un fenomen complex în analiza căruia trebuie să ţină seama de mai mulţi factori: vârsta cronologică, maturitatea şcolară, conţinutul instruirii (volumul şi gradul de dificultatea al solicitărilor la care va fi supus copilul), condiţiile în care se face o trecere de la grădiniţă la şcoală.

vineri, 25 mai 2012

CHESTIONAR-VA ROG SA VA SPUNETI PAREREA


Chestionar-aplicat profesorilor mentori colegi la MENTPROF cu studenti la practica pedagogică.
În cazul în care ați primi sub îndrumare unul /doi studenti/debutanți ca mentor     de practica pedagogica poziția dumneavoastră referitor la indicatorii de mai jos ar fi:

NR.
CRT

IDTEMI
În foarte mica masura
În
mica masura
În oarecare masura
În mare masura
În  foarte
mare masura
1.
     Mentorul de practica pedagogica îşi proiectează activităţile demonsrative cu debutanţii pe obiective clare şi precise. materiei, importanţa învăţării;




2
28
2.
     Mentorul de practica pedagogica oferă exemplu de predare pentru tânarul debutant




10
20
3.
     Mentorul de practica pedagogica utilizează un limbaj de specialitate şi pedagogic concis




8
22
4.
     Mentorul de practica pedagogica coreleaza competente dobândite anterior de către debutanți cu cele proiectate a fi achiziționate prin stagiul de practică




1
9
20
5.
     Mentorul de practica pedagogica exprimă clar obiectivele potrivite fiecărui tip de lecţie, în concordanţă cu obiectivele curriculare;



2
5
23
7.
     Mentorul de practica pedagogica pune în concordanţă conţinutul predat cu scopurile şi desfăşurarea logică a conţinutului prevăzut în programa analitică,



5
2
23
8.
     Mentorul de practica pedagogica oferă exemple de activități potrivite cu elevii,exemple practiceadaptate nivelului psihoindividual şi de vârstă



1
1
28
9.
MENTORUL de stagiatura  oferă modele de proiecte didactice  pe  specialitate



1
2
27

     Mentorul de practica pedagogica identifică, planifică şi oferă sugestii de îmbunătăţire a activităţilor stagiarilor



1
29
10.
     Mentorul de practica pedagogica oferă exemple de activități de învățare pe diverse secvențe de instruire




5
25
11.
     Mentorul de practica pedagogica asigură stagiarilor în raport cu debutanţii principiul funcționalității egalități de șanse egale în învăţare;



1
4
25
13.
     Mentorul de practica pedagogica stimulează creativitatea, şi gândirea critică a  stagiariarilor;



1
3
26
14.
     Mentorul de practica pedagogica evaluează materialele curriculare propuse de stagiari și le integrează in proiectarea didactică


2
1
27
15.
     Mentorul de practica pedagogica oferă stagiarilor materiale didactice diverse,potrivite cu activitățile curente ale stagiarului;



1
1
28
16.
     Mentorul de practica pedagogica identifică experienţele anterioare şi nevoile stagiarilor şi ţine cont de ele în realizarea planului de lecţie;



1
1
28
17.
     Mentorul de practica pedagogica selectează strategii, materiale şi tehnologii alternative de învăţare pentru a atinge mai multe scopuri ale instrucţiei şi interese ale stagiarilor (lectorate, modelări, învăţare experimentală, jocul de roluri, învăţarea bazată pe proiecte)


2
6
24
18.
     Mentorul de practica pedagogica aplică tehnicile de comunicare în situaţii externe clasei (căutarea unui loc de muncă, la locul de muncă, etc.)



1
5
24
19.
     Mentorul de practica pedagogica evaluează performanţele elevilor respectând obiectivele propuse la începutul instrucţiei


1
2
27
20.
     Mentorul de practica pedagogica include în evaluare date despre participarea activă a  stagiarilor, performanţele şi produsele lor în cadrul activităţii de învăţare.



1
1
28
21.
     Mentorul de practica pedagogica oferă feed-back prompt stagiarilor pentru a-i ajuta să-şi îmbunătăţească performanţele;un feed-back calitativ



1
29